O problemă sau o problemă? |
|
Scriitorul B. Timofeev în carte - Spunem bine? numește o denaturare evidentă, deși foarte veche, a binecunoscutei expresii: „Am ajuns ca găinile în ciorba de varză”. „De regulă, nu fierb ciorbă de varză de la găini", scrie Timofeev. „Atunci, unde a ajuns cocoșul (găinile - pe numele vechi)? Este vorba despre distorsionarea unui vechi proverb popular: „Am intrat în OSHIP ca niște găini”. Această expresie nu poate fi găsită în niciunul dintre dicționarele explicative și frazeologice. Dicționarele MI Mikhelson și DN Ushakov, dicționarele cu 4 și 17 volume publicate de Academia de Științe dau doar o zicală că s-a prins ca puiul în ciorbă de varză, adică în necazuri neașteptate, într-o situație neplăcută. M.I.Mikhelson citează ca ilustrare un extras din povestea lui V.I.Dahl: „Nu știi unde vei pierde. A mers, a mers și a fugit în propria lui nenorocire și a lovit ca găinile în ciorbă de varză: circasienii l-au luat cu mâinile lor vii - alerga spre vânător și bestie și el însuși a fugit spre ei.. Plucarea, care a apărut pe baza unei etimologii false (numai smulgerea sau smulgerea s-ar fi putut desprinde din „smulgerea”), este gata ca și cum ar fi înlocuit supa de varză inițial din zicală. Între timp, este posibilă o interpretare mai fiabilă a originilor acestei expresii. Faptul este că înainte de pui se numea nu numai o pasăre masculină, ci și un cocoș al oricărui vânat (puiul negru, de exemplu). Într-o serie de expresii am fost prins ca o vulpe într-o capcană, ca un tufar de alună într-o capcană etc., în glumă și ironie a sunat ca un pui într-o ciorbă de varză (despre un tânăr negru). Mai mult, ultima expresie ar putea avea o sursă literală și, de asemenea, asociată cu o cursă. Pe vremuri, exista un fel de capcană care ciupea piciorul unei păsări - un vârf, sau o ciupitură, sau o ciupitură (adică cleme, clești, vicii). Astfel de capcane din lemn despicat erau plasate pe păsări, animale mari (vulpi, urși), veverițe și jderi. Mâna sau piciorul unui vânător neprevăzut, un pădurar nefericit, ar fi putut cădea într-un shchap (sau un ciupit), ca o capcană. Aceasta a dat naștere la zicală. „A intra în shchap - în strângere, în shchemy, în necazuri”, - citit în dicționarul lui V. I. Dahl. Deci, încă o versiune inițială a zicalului: Mi-a venit ca puii în schap (într-o ciupitură), ceea ce a dat un sunet sonor și semantic din cuvintele shchap - pinch - shchi.
VI Dal în dicționarul său dă fervoare și agresiune - pentru numele unui loc bătut, o așchie pe un copac, precum și mai ales fervoare și fervoare (diminutiv pentru acesta - un bătăuș) - pentru a desemna un cârlig, o înțepenire, o zastruga .Există, de asemenea, o expresie proverbială: "Nu există nici o problemă, nici o problemă, totul este neted"... Mai mult, distincția veche dintre cuvintele bully (o așchie într-un copac) și o cârlig (sastruga, atelă atunci când se prelucrează o placă) vă permite să pătrundeți în sensul original al zicalei. Nu este vorba despre noduri și așchiuri proeminente, ci despre cârligele rămase după prelucrare și despre nodurile din tablă, care sunt întotdeauna foarte greu de aliniat. Fără nod, fără cârlig - aceasta înseamnă că totul este procesat curat și materialul de primă clasă (fără noduri) este adus la strălucirea oglinzii. Prin urmare, utilizarea figurativă a zicalei nu este o simplă comparație, nu calitatea materialului, ci o treabă bună, o performanță strălucită a unor afaceri sau sarcini. Acesta este modul în care expresia ar trebui înțeleasă fără o problemă, fără o problemă. Și acesta este un alt exemplu de imagini vii ale proverbelor și zicalelor, înțelepciunea profundă și acuratețea semnificației conținute în ele. L. Skvortsov Publicații similareCiteste acumToate rețeteleCiteste acum |
Încercări „Remediați” unul sau alt proverb și zicând, pentru a clarifica și clarifica semnificația sa, se întâlnesc destul de des. Acest lucru se datorează vechimii multor proverbe și ziceri, uitării parțiale sau complete a semnificației lor, polisemie, care uneori le permite să fie interpretate în moduri diferite.
Sugerând să înlocuiască o problemă cu o problemă, mulți consideră că acestea sunt cuvinte cu rădăcini și semnificații diferite. În realitate, acest lucru nu este în întregime adevărat. În alternanța vocalelor e-i-o - „Sunet zero” se reflectă relațiile fonetice ale antichității profunde. Este clar, desigur, că cuvintele istorice ale aceleiași rădăcini, înrădăcinate în vocalizări diferite, pot fi percepute de-a lungul timpului ca semirelatate, sau chiar la fel de străine, ca, de exemplu, cuvintele de a rupe - fug - pull - bully - perky - prostii (deși toți se întorc la aceeași rădăcină). Apropo, din aceeași rădăcină se formează din aceeași rădăcină cuvintele gazon (ceea ce este smuls), o gaură (ceea ce este smuls, smuls) și drum (un pasaj rupt prin pădure). Mulți vorbitori tind să asocieze cuvântul sat cu cuvântul copac de origine. De fapt, aici este aceeași rădăcină de rupt. Un sat este un loc al unei așezări forestiere, unde copacii au fost rupți, rupți, literalmente „un loc rupt, teren arabil”. În dialectele populare moderne, vechiul cuvânt dor a fost păstrat - „Pământul virgin ridicat, nou” sau "sat" (Lipin Dor, de exemplu): legătura sa cu verbul a rupe - a rupe este fără îndoială.
